Sub aceeasi denumire, compania va ingloba doar patru dintre termocentralele pe care le detinea pina acum.
Ministrul Economiei a reusit sa unifice structurile energetice.
Termoelectrica SA fuzioneaza, fara cele mai importante sucursale, cu Hidroelectrica. Costurile operatiunii se ridica la aproximativ 884 de milioane de euro, reprezentind stergerea datoriilor companiei catre stat. Deciziile sint parte a unui proiect de ordonanta de urgenta, postat pe site-ul Ministerului Economiei si Comertului. Potrivit documentului, societatea comerciala de producere a energiei
electrice si termice Termoelectrica SA va transfera, fara plata, actiunile detinute la Electrocentrale Bucuresti, Electrocentrale Galati si Electrocentrale Deva in proprietatea statului. Cele trei societati vor opera direct pe piata de energie electrica si termica. Initiativa legislativa prevede, de asemenea, ca Termoelectrica, in forma rezultata dupa transferul actiunilor, va fuziona cu societatea comerciala de producere a energiei electrice Hidroelectrica SA. Termoelectrica va avea statut de filiala cu personalitate juridica.
Datorii imense
Masurile prevazute de proiectul de ordonanta includ si scutiri de la plata unor datorii catre stat. Suma totala se ridica la aproximativ 3 miliarde de lei noi sau 884 de milioane de euro, calculata la cursul de vineri. Cea mai mare parte a sumei provine din datoriile reprezentind rate de capital, dobinzi si comisioane. Potrivit Ministerului Finantelor Publice, aceste restante se ridica la aproximativ 615 milioane de euro. Datoriile la plata TVA reprezentau 91 de milioane de euro, in timp
ce taxele vamale restante se ridica la 75 de milioane de euro. Termoelectrica a mai beneficiat si in trecut de astfel de facilitati, insa a revenit rapid in topul datornicilor catre stat.
Ulterior indeplinirii acestor masuri, potrivit proiectului de ordonanta de urgenta, Termoelectrica va fuziona cu Hidroelectrica, aceasta din urma absorbind producatorul de energie termica si electrica. Hidroelectrica va continua sa atraga investitii ca sa realizeze grupuri noi de generare a energiei electrice sau sa le modernizeze pe cele existente la fostele sucursale ale Termoelectrica, respectiv CET Braila, Borzesti si Doicesti. Pentru aceasta, Hidroelectrica va constitui societati comerciale cu capital mixt impreuna cu investitorii privati.
„Hidroelectrica nu poate avea pierderi”
„Este clar ca singura posibilitate de a eficientiza Termoelectrica si de a respecta in acelasi timp prevederile concurentiale era fuziunea cu Hidroelectrica“, a declarat Viorel Marian, directorul Termoelectrica. Potrivit acestuia, actul normativ sterge niste pierderi care nu au fost provocate de managementul Termoelectrica, ci de procesul de restructurare a companiei.
„Acest proiect de ordonanta a fost aprobat si de Consiliul Concurentei. In nici un caz aceasta decizie nu poate aduce pierderi pentru Hidroelectrica“, a mai spus Marian.
Jumatate de miliard de euro, in patru ani
De-a lungul timpului, sistemul
centralizat de incalzire a primit subventii uriase din partea statului. Teoretic, acesti bani erau pentru a-i ajuta pe cetateni sa plateasca un pret mai mic pentru caldura, dar, practic, banii s-au dus la producator. Autoritatile romane au alocat, in perioada 2003-2006, o jumatate de miliard de euro drept subventii pentru energia termica. Anul trecut, subventia alocata a fost de 252 de milioane de lei, in 2005 a fost de 490 de milioane de lei, in 2004 s-a ridicat la 746 de milioane de lei, iar in 2003 la 311 milioane de lei.
Aceasta suma a fost cheltuita in doar patru ani pentru ca populatia sa nu se incalzeasca la pretul real la care este produsa gigacaloria. Motivele pentru care acest tarif este urias au mai fost vehiculate, ani la rind, prin presa centrala si nu numai: echipamente invechite, centrale care stau sa cada, pierderi pe retea, lipsa de izolare a locuintelor.
* Lepadarea de restante recidiveaza
In a doua jumatate a lunii decembrie, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a anuntat ca Guvernul a decis stergerea unor datorii ale companiilor din sectorul energetic in valoare de 700-800 de milioane de euro. Printre societatile la care s-a referit ministrul Economiei se numara Nuclearelectrica, Termoelectrica, Transelectrica, Compania Nationala a Huilei Petrosani si SC Inchiderea si Conservarea Minelor SA Tirgu-Jiu, la care se adauga si alte societati care apartin autoritatilor locale. El a precizat atunci ca principalul argument pentru care se recurge la stergerea acestor datorii este faptul ca sectorul energetic nu este capabil sa le plateasca. Ministrul Economiei a mai adaugat ca acest gest este unul de incredere, tocmai pentru ca in acest sistem exista mari dificultati.
