crisoarea deschisă a şase ambasadori NATO, între care şi Cristian Colţeanu, prezintă motivele pentru care trupele italiene trebuie să rămână la Kabul
Romano Prodi a fost pus, ieri, în dificultate de o iniţiativă neobişnuită a şase ambasadori ai unor ţări membre NATO, de la Roma. Scrisoarea deschisă adresată italienilor a fost publicată de cotidianul „La Repubblica" şi a fost semnată de ambasadorii din SUA, Marea Britanie, Canada, Olanda, Australia şi România. Aceştia au cerut guvernului italian să nu-şi retragă trupele din Afganistan, pentru că, spune documentul, contribuţia italiană în această ţară este fundamentală.
Scrisoarea, care nu a fost semnată şi de ambasadorii Franţei, Spaniei şi Germaniei, ţări care au militari în Afganistan şi cărora li s-a cerut la ultima reuniune NATO o majorare a efectivelor, a fost preluată ieri de toată presa italiană. Din punct de vedere diplomatic, iniţiativa celor şase este neobişnuită şi pune în dificultate guvernul lui Romano Prodi. În Italia, problema trupelor din Afganistan este un punct de dezacord între partidul conservator şi aripa roşu-verde, iar documentul diplomaţilor a fost lansat exact în ajunul votării refinanţării contingentului militar italian din Afganistan. Ministrul apărării din Italia a catalogat scrisoarea drept neobişnuită, dar este complet de acord cu argumentele precizate. Pe de altă parte, aripa radicală a coaliţiei a protestat denunţând o intruziune în afacerile interne.
Iată, pe scurt, ideile conţinute în demersul ambasadorilor:
1. Situaţia pe câmpul de luptă din Afganistan este încă dificilă. Forţele NATO se confruntă zi de zi cu talibanii şi acţiunile feroce ale gherilelor islamiste;
2. A trecut doar un an de la lansarea strategiei „Afghanistan Compact", pusă la punct de Londra, care are un proiect viabil, de cinci ani, prin care se doreşte transformarea acestei ţări într-un stat „guvernabil";
3. Guvernul local este încă fragil. Afganistanul mai are nevoie de timp pentru a se dota cu instituţii eficiente în domeniul justiţiei, armatei şi poliţiei;
4. Poporul afgan, după atâţia ani de tiranie şi război civil, doreşte revenirea la democraţie şi susţine efortul forţelor internaţionale;
5. Contribuţia forţelor italiene, care au participat la menţinerea ordinii în cadrul procesului de vot, din anii trecuţi, a ajutat la instaurarea unui guvern, a unui parlament local şi, în acest fel, a participat la îmbunătăţirea vieţii a milioane de afgani;
6. Corupţia şi traficul de opiu pun, în permanenţă, în pericol fragila democraţie din Afganistan;
7. Italia trebuie să contribuie la efortul final de reconstrucţie a ţării, pentru că numai o economie viabilă va asigura normalitatea vieţii civile din această ţară asiatică.
„Să rămânem uniţi în Afganistan"
În textul scris de ambasadorii SUA, Marii Britanii, Australiei, Canadei, Olandei şi României sunt reamintite şi motivele care au dus la campania
Afganistanului. Ea invită italienii să nu uite atacul terorist asupra Occidentului, de la 11 septembrie 2001, care a fost pus la punct în Afganistan, unde regimul taliban a dat libertate de acţiune reţelei Al-Qaida.
Documentul, care invită Italia să nu părăsească „linia de rezistenţă comună" şi să continue să-şi aducă „contribuţia validă" la luptele din Afganistan, a fost conceput la iniţiativa ambasadorului american Richard Spogli, care apoi l-a prezentat şi celorlalţi diplomaţi ai ţărilor NATO implicate în războiul din Afganistan, se pare, în urmă cu două luni. Iniţiativa Administraţiei Bush s-a dovedit a fi pe placul ambasadorilor din Marea Britanie, Canada, Olanda, Australia şi România, dar Franţa, Germania şi Spania au ezitat să semneze.
MAE: Iniţiativa apelului aparţine Ambasadei SUA la Roma şi se înscrie în linia politicii externe a României
Ministerul de Externe şi-a precizat, ieri, poziţia în legătură cu gestul ambasadorului României în Italia, Cristian Colţeanu (foto), de a semna alături de alţi cinci diplomaţi străini un apel contra retragerii trupelor italiene din Afganistan. „Nu este vorba despre o scrisoare, ci despre un articol/editorial transmis ziarului «La Repubblica». Editorialul este semnat de ambasadorii la Roma ai Australiei, Canadei, Marii Britanii, Olandei, României şi SUA. Editorialul a fost publicat în scopul solidarizării internaţionale pentru reconstrucţia şi stabilizarea Afganistanului", a precizat MAE.În cazul articolului din "La Repubblica", România, prin ambasadorul său, "este consemnatară a iniţiativei propuse de ambasada americană în Italia, ţinând cont de faptul că demersul se înscrie pe linia convenită de şefii de stat şi de guvern la summitul NATO de la Riga, din noiembrie 2006, conform căreia Afganistanul reprezintă o prioritate-cheie a NATO. Acest lucru se înscrie în linia politicii externe a României, fidelă angajamentelor semnate pe plan internaţional în cadrul NATO", a mai precizat MAE.
Indignare în clasa politică italiană
Ministrul de externe român a fost întrebat, duminică, dacă ştie despre o astfel de scrisoare semnată de ambasadorul României. Ungureanu a răspuns: „Eu aud de la dumneavoastră acest lucru, mi se pare puţin probabil, voi verifica. Mi se pare chiar bizar". Scrisoarea semnată de cei şase ambasadori este datată 3 februarie şi a fost publicată iniţial în ediţia de duminică a cotidianului "La Repubblica". Potrivit ediţiei on-line a ziarului "La Stampa", urmare a acestei scrisori deschise, preşedintele italian, Giorgio Napolitano, s-a arătat surprins de iniţiativă şi l-a convocat pe ministrul de externe Massimo D’Alema. „Gafa ambasadorilor ia prin surprindere preşedinţia", titrează "La Stampa", subliniind că autorităţile italiene au fost foarte uimite de faptul că ambasadorii din cele şase ţări au preferat să publice scrisoarea duminică în presă, în loc să o trimită guvernului. Preşedintele Napolitano s-a declarat de acord cu afirmaţiile ministrului apărării, Arturo Parisi, care a catalogat iniţiativa drept „neobişnuită". „Atunci când un ambasador străin într-o ţară, în loc să se adreseze guvernului legitim al acelei ţări, face apel direct la cetăţenii acesteia, îi invită de fapt pe cetăţeni să nege legitimitatea acelui guvern", comentează "La Stampa". Problema scrisorii urmează să fie dezbătută la viitoarea întâlnire a liderilor coaliţiei de stânga, aflată la guvernare, convocată de premierul Romano Prodi.
