Un studiu realizat de un institut german arată să absolvenţii de inginerie şi economie visează la salarii de 9.000-12.000 de euro lunar, adică de 64- 84 de ori mai mari decât salariu minim pe economie. Absolvenţii de inginerie şi administrarea
afacerilor din România nu au pretenţii mari la salarii spre deosebire de studenţii altor ţări europene, foarte puţini sunt dispuşi să călătorească în interes de serviciu şi chiar mai puţini vor să plece din ţară după terminarea studiilor. Între companiile de top spre care tinerii români se orientează se numără cele cu tradiţie, gen Microsoft şi Google pentru viitorii ingineri, sau ING Group şi BMW pentru economişti.
Unul dintre motivele orientării către acestea este, conform specialiştilor, şi faptul că, fiind o perioadă de criză, aceste companii „vechi” oferă siguranţa locului de muncă.
Asta indică rezultatele Barometrului absolvenţilor 2009, realizat de Institutul trendence din Berlin Germania, ce-i drept, înainte ca criza economic să lovească din plin. Sondajul, la care România a participat pentru prima dată în acest an, e prezentat în exclusivitate de „Evenimentul zilei”. La sondaj au mai şi participat ţări precum Belgia, Germania, Marea Britanie, Irlanda, Franţa, Danemarca sau Elveţia.
Visează la fel ca polonezii şi ungurii
Absolvenţii nu se sfiesc să-şi dorească un salariu brut mare pentru România, dar destul de mic faţă de visele „salariale” pe care le au absolvenţii universităţilor din afară. Astfel, un inginer visează la un salariu brut de peste 12.000 de euro pe lună, iar un economist – la puţin peste 9.000 de euro pe lună.
Veniturile visate de români sunt similare cu ale studenţilor din Slovacia, Polonia, Republica Cehă sau Ungaria, dar sunt de trei sau chiar de cinci ori mai mici decât cele dorite de „omologii” lor din Danemarca, Austria, Franţa, Germania sau Marea Britanie.
„Luând în considerare şi diferenţele economice între ţări, e surprinzător că studenţii români sunt cei care se aşteaptă la cele mai mici salarii din Europa
. În fond, educaţia pe care o primesc este cel puţin la fel de bună ca cea pe care o primesc colegii lor europeni”, a explicat, pentru EVZ, Gesa Bartels, marketing
expert în cadrul Institutului trendence.
Vor să stea pe loc
Conform baromentrului, românii nu se îngrămădesc spre servicii
cu grad mare de mobilitate, care le permite să călătorească peste hotare. Doar 30% dintre viitorii „afacerişti” vor să vadă lumea cu ajutorul jobului şi doar 40% dintre ingineri visează la un loc de muncă „flexibil”. Specialiştii consider, însă, că acest lucru se va schimba în curând. „Românii nu sunt dispuşi să se plimbe cu serviciul prin toată lumea, spre deosebire de vecinii lor europeni, dar cred că în următorii doi ani acest lucru se va schimba dramatic, plecând de la faptul că multe branduri internaţionale vin în ţara dumneavoastră pentru producţia de noi site-uri şi prin dezvoltarea programului de burse Erasmus pentru studenţii români”, arată Gesa Bartels.
Preferatele Microsoft şi Google
Microsoft rămâne în topul preferinţelor absolvenţilor de inginerie de pe plaiuri mioritice, 30% dintre aceştia visând să lucreze în această companie. Pe locul doi se află, cu 23 de procente, Google, urmată de IBM, Apple şi Oracle, cu puţin peste 10 procente fiecare.
De cealaltă parte, cei mai mulţi dintre viitorii „afacerişti”, peste 13%, se visează angajaţi la ING Group, pe locurile următoare clasându-se BMW Group, European Central Bank şi Microsoft, cu până la 10% „adepţi” dintre participanţii la sondaj.
În topul rezultat în urma voturilor date de absolvenţii români intră şi firme specializate pe produse
de lux, 2,6% dintre cei intervievaţi visând să se numere printre angajaţii brandului exclusivist Louis Vuitton. „Suntem foarte suprinşi să vedem braduri de lux intrând în topul prezentat de noi şi chiar cu rezultate bune
. LVMH este unul dintre exemple. Pe timp de criză, companiile de lux devin atractive, în special datorită produselor pe care le reprezintă şi a brandului pe care-l au”, a declarat Gesa Bartels.
Între preferinţele studenţilor români se numără şi câteva branduri autohtone precum Rompetrol Rafinare, Petrom, Romtelecom, Dacia, Distrigay Sud, Transelectrica, CFR Călători, Electrocentrale Bucureşti, Oltchim, CFR Marfă, MOL Rmânia şi Alro.
