O rezoluţie împotriva deciziei preşedintelui Bush de a suplimenta numărul soldaţilor din Irak este blocată în Senat- o lovitură puternică dată criticilor războiului.
Rezoluţia avea nevoie de votul a 60 dintre cei 100 de senatori pentru a intra în dezbatere dar nu a primit decât 49 şi alte 47 de voturi împotrivă.
Deşi nu avea implicaţii legale, rezoluţia reprezenta primul efort serios al Congresului de a trage la răspundere Casa Albă pentru războiul din Irak.
De la începutul invaziei conduse de americani în 2003, peste 3000 de soldaţi americani au fost ucişi în Irak, alături de zeci de mii de irakieni.
Rezoluţia depusă de democraţi se împotrivea planurilor preşedintelui George Bush a de a trimite alţi 21.500 de soldaţi în Irak.
Majoritatea acestora ar urma să fie trimişi la Bagdad, un oraş măcinat de violenţe, în încercarea de a pune capăt violenţelor sectariene.
Este pentru prima dată când democraţii intenţionau să stârnească o dezbatere în Congres privind războiul din Irak de când au preluat controlul asupra Congresului în alegerile de anul trecut.
Senatorul Şerban Mihăilescu l-a dat ieri în judecată pe preşedintele CNSAS, Claudiu Secaşiu, pe care îl consideră principalul responsabil pentru rezoluţia de colaborare cu fosta poliţie politică emisă de această instituţie la data de 15 ianuarie. Secaşiu a fost acuzat de către parlamentarul social-democrat că a comis un abuz în serviciu prin dispunerea, "fără nicio justificare", a rejudecării cazului său. Mai mult, Mihăilescu susţine că Secaşiu "a exercitat presiuni deosebite asupra membrilor Colegiului" pentru a vota decizia de poliţie politică, CNSAS încălcând mai multe proceduri şi acte normative în ceea ce-l priveşte.
"Nu doresc să comentez cele afirmate de domnul Mihăilescu, din dorinţa de a nu influenţa în niciun fel cazul domniei sale care este încă pe rolul CNSAS, el având dreptul să conteste decizia, aşa cum prevede legea", a replicat Secaşiu. Senatorul PSD a făcut trimitere şi la modul considerat "tendenţios şi defectuos", cu implicaţii politice, în care s-a desfăşurat audierea sa, subliniind că argumentele aduse în sprijinul cauzei sale au fost total ignorate de conducerea CNSAS. În luna octombrie a anului trecut, Colegiul a decis că Mihăilescu şi liberalul Mircea Coşea "au fost ofiţeri sub acoperire, fără probe de poliţie politică", dar rezoluţia a fost lovită de nulitate deoarece nu putea fi încadrată în niciuna din categoriile prevăzute de lege. "Cei de la Direcţia Juridică ne-au comunicat că ceea ce am votat nu poate fi încadrat în lege, deci trebuia să luăm o nouă decizie, în litera legii. Decizia din 15 ianuarie va fi remisă celor în cauză, este în curs de redactare", ne-au explicat surse din cadrul Colegiului raţiunea noului vot.
"Nu doresc să comentez cele afirmate de domnul Mihăilescu, din dorinţa de a nu influenţa în niciun fel cazul domniei sale care este încă pe rolul CNSAS, el având dreptul să conteste decizia, aşa cum prevede legea", a replicat Secaşiu. Senatorul PSD a făcut trimitere şi la modul considerat "tendenţios şi defectuos", cu implicaţii politice, în care s-a desfăşurat audierea sa, subliniind că argumentele aduse în sprijinul cauzei sale au fost total ignorate de conducerea CNSAS. În luna octombrie a anului trecut, Colegiul a decis că Mihăilescu şi liberalul Mircea Coşea "au fost ofiţeri sub acoperire, fără probe de poliţie politică", dar rezoluţia a fost lovită de nulitate deoarece nu putea fi încadrată în niciuna din categoriile prevăzute de lege. "Cei de la Direcţia Juridică ne-au comunicat că ceea ce am votat nu poate fi încadrat în lege, deci trebuia să luăm o nouă decizie, în litera legii. Decizia din 15 ianuarie va fi remisă celor în cauză, este în curs de redactare", ne-au explicat surse din cadrul Colegiului raţiunea noului vot.
Referendumul pentru autonomia teritoriala a Tinutului Secuiesc a debutat in forta in judetul Covasna.
Tinta separatistilor unguri este ca pâna pe data de 15 martie a.c. sa fie declarata autonomia teritoriala a zonei. Mii de afise si fluturasi au fost raspândite pe teritoriul Scaunului Secuiesc Sfântul Gheorghe.
Municipiul Sfântul Gheorghe si satele din imprejurimi au fost impânzite de fluturasi si afise care ii indeamna pe localnici sa voteze autonomia Tinutului Secuiesc. Afisele contin slogane cum ar fi „Hajra Sepsiszentgyorgyszek!“ (Haide Scaunul Sfântul Gheorghe) sau „Igen Szekelyfoldert!“, (Da pentru Tinutul Secuiesc!).
Referendumul va avea loc in perioada 10-18 februarie, in Sfântul Gheorghe si in 43 de comune din imprejurimi.
Tinta separatistilor unguri este ca pâna pe data de 15 martie a.c. sa fie declarata autonomia teritoriala a zonei. Mii de afise si fluturasi au fost raspândite pe teritoriul Scaunului Secuiesc Sfântul Gheorghe.
Municipiul Sfântul Gheorghe si satele din imprejurimi au fost impânzite de fluturasi si afise care ii indeamna pe localnici sa voteze autonomia Tinutului Secuiesc. Afisele contin slogane cum ar fi „Hajra Sepsiszentgyorgyszek!“ (Haide Scaunul Sfântul Gheorghe) sau „Igen Szekelyfoldert!“, (Da pentru Tinutul Secuiesc!).
Referendumul va avea loc in perioada 10-18 februarie, in Sfântul Gheorghe si in 43 de comune din imprejurimi.
Premierul Călin Popescu Tăriceanu i-a propus jurnalistei Camelia Spătaru să ocupe funcţia de purtător de cuvânt al Guvernului, oferta fiind acceptată, au declarat agenţiei Mediafax surse oficiale. Camelia Spătaru lucrează la postul de televiziune Pro TV de la înfiinţare, după ce anterior a activat în cadrul agenţiei de presă Mediafax.
Camelia Spătaru a fost reporter şi, ulterior, şef al Departamentului Politic. În 2006, a fost corespondent la Bruxelles, iar în prezent este senior editor la postul de televiziune.
Camelia Spătaru a fost reporter şi, ulterior, şef al Departamentului Politic. În 2006, a fost corespondent la Bruxelles, iar în prezent este senior editor la postul de televiziune.
Daca PRM a anuntat ca sprijina suspendarea, PC pare sa joace la doua capete. Conservatorii nici macar n-au mai venit cu propriile motive de suspendare, asa cum anuntasera, si, mai mult, "au disparut" inainte de ultima intalnire care ar fi trebuit sa aiba loc la sfarsitul saptamanii, se plangea ieri Antonie Iorgovan, care ii considera pe oamenii lui Dan Voiculescu "cam alunecosi". Poate pentru a-i convinge sa vina alaturi, PSD a anuntat ca va sprijini motiunea PC impotriva ministrului Justitiei, Monica Macovei.
Antonie Iorgovan era ieri trist. "Din 52 de pagini au mai ramas treizeci si ceva. Textul meu s-a diluat in alte texte".
Prea tehnic! - acesta a fost diagnosticul conducerii PSD, dupa ce a lecturat documentul lui Antonie Iorgovan, in baza caruia partidul cere suspendarea lui Traian Basescu. Dupa ce a ascultat expunerea de o ora facuta ieri dimineata de Iorgovan, conducerea pesedista a conchis ca "este bine", dar ca publicul n-o sa inteleaga nimic. "Cum o sa-i explicam noi poporului de ce vrem sa-l dam jos pe Basescu?", se intreba ieri un lider PSD, convins ca trebuie cautat un mesaj simplu si clar prin care publicul sa inteleaga ca presedintele a incalcat "in mod grav si continuu legea fundamentala". Capul de acuzare numarul 1 - faptul ca Traian Basescu nu este un mediator intre puterile statului, ci, din contra, un factor perturbator, care mai mult le invrajbeste - nu parea suficient de puternic pentru a-i convinge pe eventualii participanti la referendum ca Basescu a gresit grav. Alte doua capete de acuzare - ca intra in politica Guvernului si foloseste in mod abuziv prerogativele de politica externa - au fost si ele propuse pentru a fi transformate in "mesaje politice". Problema pesedistilor este ca astfel de "fapte grave" ar fi putut fi imputate si presedintilor precedenti, Ion Iliescu si Emil Constantinescu.
Astazi, conducerea PSD urmeaza sa se mai intalneasca o data pentru a gasi "haina politica" sub care sa prezinte cererea de suspendare. In acest sens, Doru Ioan Taracila si Valer Dorneanu au fost insarcinati sa redacteze un text in care sa porneasca de la faptele lui Basescu, pe care sa le traduca in incalcari ale Constitutiei. In varianta Iorgovan, era luata Constitutia la rigla si, pentru fiecare paragraf care-l viza pe presedinte, se cauta o fapta care sa arate ca paragraful respectiv a fost incalcat.
Antonie Iorgovan era ieri trist. "Din 52 de pagini au mai ramas treizeci si ceva. Textul meu s-a diluat in alte texte".
Prea tehnic! - acesta a fost diagnosticul conducerii PSD, dupa ce a lecturat documentul lui Antonie Iorgovan, in baza caruia partidul cere suspendarea lui Traian Basescu. Dupa ce a ascultat expunerea de o ora facuta ieri dimineata de Iorgovan, conducerea pesedista a conchis ca "este bine", dar ca publicul n-o sa inteleaga nimic. "Cum o sa-i explicam noi poporului de ce vrem sa-l dam jos pe Basescu?", se intreba ieri un lider PSD, convins ca trebuie cautat un mesaj simplu si clar prin care publicul sa inteleaga ca presedintele a incalcat "in mod grav si continuu legea fundamentala". Capul de acuzare numarul 1 - faptul ca Traian Basescu nu este un mediator intre puterile statului, ci, din contra, un factor perturbator, care mai mult le invrajbeste - nu parea suficient de puternic pentru a-i convinge pe eventualii participanti la referendum ca Basescu a gresit grav. Alte doua capete de acuzare - ca intra in politica Guvernului si foloseste in mod abuziv prerogativele de politica externa - au fost si ele propuse pentru a fi transformate in "mesaje politice". Problema pesedistilor este ca astfel de "fapte grave" ar fi putut fi imputate si presedintilor precedenti, Ion Iliescu si Emil Constantinescu.
Astazi, conducerea PSD urmeaza sa se mai intalneasca o data pentru a gasi "haina politica" sub care sa prezinte cererea de suspendare. In acest sens, Doru Ioan Taracila si Valer Dorneanu au fost insarcinati sa redacteze un text in care sa porneasca de la faptele lui Basescu, pe care sa le traduca in incalcari ale Constitutiei. In varianta Iorgovan, era luata Constitutia la rigla si, pentru fiecare paragraf care-l viza pe presedinte, se cauta o fapta care sa arate ca paragraful respectiv a fost incalcat.
n deschiderea sesiunii parlamentare, preşedintele PSD, Mircea Geoană, a ţinut un discurs în care a anunţat principalele obiective ale partidului pe care îl reprezintă.
Printre acestea se numără clarificarea situaţiei celor doi muncitori români arestaţi în Irak, rezolvarea problemei legate de interceptarea telefoanelor, şi supravegherea activităţii guvernamentale.
Mircea Geoană şi-a început discursul prin a atrage atenţia celorlalţi parlamentari că trebuie să-şi ia în serios rolul de, citez, "gardieni ai democraţiei naţionale", şi a precizat că în acest moment România s-ar afla în faţa unor abuzuri repetate prin care se încearcă instaurarea unui regim de autoritate personală;
PSD îşi continuă demersul de suspendare din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu.
De asemenea, a precizat preşedintele PSD, va încerca să rezolve problema interceptării ilegale a telefoanelor.
De asemenea, se va încerca clarificarea situaţiei celor doi muncitori arestaţi în Irak, deoarece au fotografiat şi filmat fără aprobare în incinta unei baze militare americane.
Şi în acest caz, se va cere înfiinţarea unei comisii parlamentare care să ceară explicaţii şefului Serviciului de Informaţii externe, precum şi ministrului interimar de externe.
Atac la Preşedintele Băsescu
Preşedintele României a recunoscut ieri public că a deturnat şi denaturat sensul voinţei populare electoratului român în 2004 impunând un guvern ilegitim şi instaurând un regim politic neconstituţional.
Mircea Geoană
Liderul PSD a vorbit şi despre problemele cu care s-a confruntat România după aderarea la Uniunea Europeană, şi a criticat dur lipsa unui strategii post-aderare.
În cursul dimineţii de luni, după şedinţa conducerii PSD, Mircea Geoană a reconfirmat intenţia partidului său de a merge până la capăt cu iniţiativa de suspendare din funcţie a Preşedintelui Băsescu.
"Preşedintele României a recunoscut ieri public că a deturnat şi denaturat sensul voinţei populare electoratului român în 2004 impunând un guvern ilegitim şi instaurând un regim politic neconstituţional. Din acest punct de vedere PSD este la fel de motivat şi cred că şi pentru opinia publică devine tot mai justificată acţiunea noastră de suspendare", a declarat Mircea Geoană.
Liderul PSD a făcut apel la Partidul Conservator să îşi clarifice poziţia faţă de demersul de suspendare a preşedintelui, adăugând "suntem convinşi că sunt argumente suficiente şi dacă vom avea nevoie de argumente domnul Băsescu a furnizat din plin astfel de argumente iar în perioada următoare vom avea o finalizare din punct de vedere politic al documentului pe care îl pregătim şi îl vom înainta către Curtea Constituţională".
Printre acestea se numără clarificarea situaţiei celor doi muncitori români arestaţi în Irak, rezolvarea problemei legate de interceptarea telefoanelor, şi supravegherea activităţii guvernamentale.
Mircea Geoană şi-a început discursul prin a atrage atenţia celorlalţi parlamentari că trebuie să-şi ia în serios rolul de, citez, "gardieni ai democraţiei naţionale", şi a precizat că în acest moment România s-ar afla în faţa unor abuzuri repetate prin care se încearcă instaurarea unui regim de autoritate personală;
PSD îşi continuă demersul de suspendare din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu.
De asemenea, a precizat preşedintele PSD, va încerca să rezolve problema interceptării ilegale a telefoanelor.
De asemenea, se va încerca clarificarea situaţiei celor doi muncitori arestaţi în Irak, deoarece au fotografiat şi filmat fără aprobare în incinta unei baze militare americane.
Şi în acest caz, se va cere înfiinţarea unei comisii parlamentare care să ceară explicaţii şefului Serviciului de Informaţii externe, precum şi ministrului interimar de externe.
Atac la Preşedintele Băsescu
Preşedintele României a recunoscut ieri public că a deturnat şi denaturat sensul voinţei populare electoratului român în 2004 impunând un guvern ilegitim şi instaurând un regim politic neconstituţional.
Mircea Geoană
Liderul PSD a vorbit şi despre problemele cu care s-a confruntat România după aderarea la Uniunea Europeană, şi a criticat dur lipsa unui strategii post-aderare.
În cursul dimineţii de luni, după şedinţa conducerii PSD, Mircea Geoană a reconfirmat intenţia partidului său de a merge până la capăt cu iniţiativa de suspendare din funcţie a Preşedintelui Băsescu.
"Preşedintele României a recunoscut ieri public că a deturnat şi denaturat sensul voinţei populare electoratului român în 2004 impunând un guvern ilegitim şi instaurând un regim politic neconstituţional. Din acest punct de vedere PSD este la fel de motivat şi cred că şi pentru opinia publică devine tot mai justificată acţiunea noastră de suspendare", a declarat Mircea Geoană.
Liderul PSD a făcut apel la Partidul Conservator să îşi clarifice poziţia faţă de demersul de suspendare a preşedintelui, adăugând "suntem convinşi că sunt argumente suficiente şi dacă vom avea nevoie de argumente domnul Băsescu a furnizat din plin astfel de argumente iar în perioada următoare vom avea o finalizare din punct de vedere politic al documentului pe care îl pregătim şi îl vom înainta către Curtea Constituţională".
Societatea civila atrage atentia clasei politice ca risca deprecierea autoritatii publice daca nu se pune punct situatiei de criza
Scandalul de pe scena politica din ultima vreme este o consecinta a apropierii alegerilor europene, iar campania
electorala care se desfasoara deja a ajuns dincolo de limitele decentei, a aratat ieri presedintele asociatiei Pro Democratia, Cristian Parvulescu. In acest context, reprezentantii societatii civile, membrii Coalitiei pentru un Parlament Curat (CPC), au lansat un apel pentru europenizare, cerand clasei politice sa isi asume valorile europene si sa inceteze o campanie care demonstreaza lipsa de civilitate. Parvulescu a atras atentia ca rezultatul acestui scandal politic este prabusirea institutiilor statului si deprecierea autoritatii publice. El a subliniat
ca "violenta limbajului" din disputele politice este dovada lipsei de profesionalism a politicienilor, care sunt incapabili sa abordeze aspecte serioase, subiecte europene. Parvulescu a aratat ca actiunea de suspendare a presedintelui Romaniei este un element important de deturnare a atentiei de la temele electorale pentru alegerile europarlamentare.
CPC a propus politicienilor un set de conditii pentru europenizare care sa evidentieze lupta impotriva coruptiei: sustinerea de catre toate partidele parlamentare a legii ANI intr-o varianta cat mai apropiata de cea a Ministerului Justitiei, lichidarea definitiva a RAAPPS, "simbol al economiei de privilegiu", prin restiuirea patrimoniului vechilor proprietari sau prin licitatie. Reprezentantii CPC au mai solicitat depolitizarea administratiei, incetarea atacurilor permanente din partea politicienilor asupra figurilor publice angajate in lupta impotriva coruptiei, dar si abtinerea de la orice forma de influentare a Justitiei. CPC a anuntat ca a fost definitivata echipa care va monitoriza candidatii pentru PE, dupa metodologia folosita in alegerile din 2004. "Este important ca Romania sa trimita in Europa persoane de cea mai buna calitate, care sa o reprezinte adecvat", au aratat reprezentantii societatii civile. Presedintele SAR, Alina Mungiu, a avertizat asupra riscului foarte mare ca, in cazul acestui scrutin, electoratul sa fie confruntat numai cu "liste negre". "Sa nu puneti pe liste fascisti, ca in cazul PNG, nu puneti pe liste oameni care nu stiu romaneste", a solicitat Mungiu partidelor.
Scandalul de pe scena politica din ultima vreme este o consecinta a apropierii alegerilor europene, iar campania
electorala care se desfasoara deja a ajuns dincolo de limitele decentei, a aratat ieri presedintele asociatiei Pro Democratia, Cristian Parvulescu. In acest context, reprezentantii societatii civile, membrii Coalitiei pentru un Parlament Curat (CPC), au lansat un apel pentru europenizare, cerand clasei politice sa isi asume valorile europene si sa inceteze o campanie care demonstreaza lipsa de civilitate. Parvulescu a atras atentia ca rezultatul acestui scandal politic este prabusirea institutiilor statului si deprecierea autoritatii publice. El a subliniat
ca "violenta limbajului" din disputele politice este dovada lipsei de profesionalism a politicienilor, care sunt incapabili sa abordeze aspecte serioase, subiecte europene. Parvulescu a aratat ca actiunea de suspendare a presedintelui Romaniei este un element important de deturnare a atentiei de la temele electorale pentru alegerile europarlamentare.
CPC a propus politicienilor un set de conditii pentru europenizare care sa evidentieze lupta impotriva coruptiei: sustinerea de catre toate partidele parlamentare a legii ANI intr-o varianta cat mai apropiata de cea a Ministerului Justitiei, lichidarea definitiva a RAAPPS, "simbol al economiei de privilegiu", prin restiuirea patrimoniului vechilor proprietari sau prin licitatie. Reprezentantii CPC au mai solicitat depolitizarea administratiei, incetarea atacurilor permanente din partea politicienilor asupra figurilor publice angajate in lupta impotriva coruptiei, dar si abtinerea de la orice forma de influentare a Justitiei. CPC a anuntat ca a fost definitivata echipa care va monitoriza candidatii pentru PE, dupa metodologia folosita in alegerile din 2004. "Este important ca Romania sa trimita in Europa persoane de cea mai buna calitate, care sa o reprezinte adecvat", au aratat reprezentantii societatii civile. Presedintele SAR, Alina Mungiu, a avertizat asupra riscului foarte mare ca, in cazul acestui scrutin, electoratul sa fie confruntat numai cu "liste negre". "Sa nu puneti pe liste fascisti, ca in cazul PNG, nu puneti pe liste oameni care nu stiu romaneste", a solicitat Mungiu partidelor.
Parlamentul isi incepe lucrarile in forta, prin introducerea Legii referendumului pe ordinea de zi la Camera.
Prima declaratie oficiala ieri in Camera, prima bomba: Bogdan Olteanu a anuntat ca astazi, pe ordinea de zi, pe o pozitie avansata, se va afla propunerea legislativa de modificare a Legii referendumului, varianta care faciliteaza demiterea sefului statului prin jumatate plus
unu din participantii la scrutin. Legea in vigoare prevedea pentru demitere jumatate plus unu din numarul cetatenilor cu drept de vot. Surprinzator, declaratia lui Olteanu a fost facuta inainte de prima sedinta a noului Birou Permanent al Camerei, care a fost ales ieri.
„Nu sint decit 22 de proiecte de lege“
Contactat de „Cotidianul“ pentru a explica viteza - nemaiintilnita in cazul altor legi - cu care Legea referendumului a ajuns de la comisie pe ordinea de zi, intr-o pozitie foarte avansata, Olteanu a precizat: „La ora actuala, la nivelul Camerei Deputatilor, exista doar 23 de proiecte de lege cu raport finalizat venite de la comisiile de specialitate. Printre acestea se afla si Legea referendumului. Comisia a trimis raportul, totul este conform procedurilor, pentru ca, spre deosebire de Senat, la noi regulamentul prevede ca proiectele pe ordinea de zi a plenului se trec in ordinea primirii rapoartelor de la comisii“.
In ceea ce priveste modul in care va vota PNL exista doua pozitii: Olteanu a mentionat ca „sustinem o modificare a Legii referendumului, care sa permita asigurarea unei simetrii cu modalitatea de alegere a presedintelui“, in timp ce Crin Antonescu a declarat ca „exista si varianta ca principiul simetriei sa fie aplicat din 2009“. Surse parlamentare dau ca sigura retrimiterea legii la comisie dupa sedinta de plen de astazi.
Ponta pierde teren in partid
Al doilea eveniment al zilei in Camera a avut loc in sedinta grupului parlamentar al PSD. Cotat ca mare favorit pentru desemnarea in functia de vicepresedinte al Camerei, Victor Ponta a pierdut cu 38 de voturi la 52 in fata lui Eugen Nicolicea. Ponta a detinut in permanenta functii in conducerea Camerei in actuala legislatura, iar din toamna a fost chiar vicepresedinte. „Nu este nici o surpriza. Infringerea lui Ponta reprezinta o reactie a deputatilor partidului fata de apropierea lui Ponta de grupul de la Cluj si implicit de jocurile pe care le face acest grup“, ne-a declarat o sursa din PSD.
Batalie in Alianta
Senatorii democrati au incercat ieri sa preia functia de lider al grupului Aliantei de la Senat, vizind de fapt inlaturarea lui Puiu Hasotti, unul dintre cei mai vocali contestatari ai democratilor. Potrivit unor surse din grupul Aliantei de la Senat, democratii au invocat in favoarea cererii lor inversarea raportului de forte din Alianta. Liberalii au refuzat sa cedeze postul lui Hasotti si au motivat ca, desi nu exista o intelegere scrisa prin care s-a hotarit ca sefia grupului sa apartina PNL, acest lucru a fost stabilit tacit la inceputul mandatului. In final, democratii au obtinut inca un post de vicelider. Astfel, Puiu Hasotti ramine liderul de grup, iar PD are doua functii de vicelider: Nicolae Iotcu si Cristache Radulescu, care a facut rocada cu liberalul Mario Ovidiu Oprea, noul secretar al grupului. De asemenea, in urma unei intelegeri scrise semnate anterior intre PNL si PD, democratii au pierdut postul de chestor al Senatului detinut de Paula Ivanescu in favoarea liberalului Constantin Dumitru. Totodata, in Biroul Permanent al Senatului, PSD a pierdut in virtutea algoritmului un post de chestor, care ii va reveni senatorului PRM Gheorghe Funar.
Prima declaratie oficiala ieri in Camera, prima bomba: Bogdan Olteanu a anuntat ca astazi, pe ordinea de zi, pe o pozitie avansata, se va afla propunerea legislativa de modificare a Legii referendumului, varianta care faciliteaza demiterea sefului statului prin jumatate plus
unu din participantii la scrutin. Legea in vigoare prevedea pentru demitere jumatate plus unu din numarul cetatenilor cu drept de vot. Surprinzator, declaratia lui Olteanu a fost facuta inainte de prima sedinta a noului Birou Permanent al Camerei, care a fost ales ieri.
„Nu sint decit 22 de proiecte de lege“
Contactat de „Cotidianul“ pentru a explica viteza - nemaiintilnita in cazul altor legi - cu care Legea referendumului a ajuns de la comisie pe ordinea de zi, intr-o pozitie foarte avansata, Olteanu a precizat: „La ora actuala, la nivelul Camerei Deputatilor, exista doar 23 de proiecte de lege cu raport finalizat venite de la comisiile de specialitate. Printre acestea se afla si Legea referendumului. Comisia a trimis raportul, totul este conform procedurilor, pentru ca, spre deosebire de Senat, la noi regulamentul prevede ca proiectele pe ordinea de zi a plenului se trec in ordinea primirii rapoartelor de la comisii“.
In ceea ce priveste modul in care va vota PNL exista doua pozitii: Olteanu a mentionat ca „sustinem o modificare a Legii referendumului, care sa permita asigurarea unei simetrii cu modalitatea de alegere a presedintelui“, in timp ce Crin Antonescu a declarat ca „exista si varianta ca principiul simetriei sa fie aplicat din 2009“. Surse parlamentare dau ca sigura retrimiterea legii la comisie dupa sedinta de plen de astazi.
Ponta pierde teren in partid
Al doilea eveniment al zilei in Camera a avut loc in sedinta grupului parlamentar al PSD. Cotat ca mare favorit pentru desemnarea in functia de vicepresedinte al Camerei, Victor Ponta a pierdut cu 38 de voturi la 52 in fata lui Eugen Nicolicea. Ponta a detinut in permanenta functii in conducerea Camerei in actuala legislatura, iar din toamna a fost chiar vicepresedinte. „Nu este nici o surpriza. Infringerea lui Ponta reprezinta o reactie a deputatilor partidului fata de apropierea lui Ponta de grupul de la Cluj si implicit de jocurile pe care le face acest grup“, ne-a declarat o sursa din PSD.
Batalie in Alianta
Senatorii democrati au incercat ieri sa preia functia de lider al grupului Aliantei de la Senat, vizind de fapt inlaturarea lui Puiu Hasotti, unul dintre cei mai vocali contestatari ai democratilor. Potrivit unor surse din grupul Aliantei de la Senat, democratii au invocat in favoarea cererii lor inversarea raportului de forte din Alianta. Liberalii au refuzat sa cedeze postul lui Hasotti si au motivat ca, desi nu exista o intelegere scrisa prin care s-a hotarit ca sefia grupului sa apartina PNL, acest lucru a fost stabilit tacit la inceputul mandatului. In final, democratii au obtinut inca un post de vicelider. Astfel, Puiu Hasotti ramine liderul de grup, iar PD are doua functii de vicelider: Nicolae Iotcu si Cristache Radulescu, care a facut rocada cu liberalul Mario Ovidiu Oprea, noul secretar al grupului. De asemenea, in urma unei intelegeri scrise semnate anterior intre PNL si PD, democratii au pierdut postul de chestor al Senatului detinut de Paula Ivanescu in favoarea liberalului Constantin Dumitru. Totodata, in Biroul Permanent al Senatului, PSD a pierdut in virtutea algoritmului un post de chestor, care ii va reveni senatorului PRM Gheorghe Funar.
In contextul viitoarelor alegeri pentru Parlamentul European, organizatii ale societatii civile vor demara un nou proiect de tipul “Coalitiei pentru un Parlament Curat”. Pana atunci, ele recomanda politicienilor sa inceteze piedicile puse anticoruptiei si sa foloseasca mai mult ratiunea in locul scandalului.
Ingrijorati de “deteriorarea situatiei politice”, reprezentantii societatii civile si membri ai “Coalitiei pentru un Parlament Curat” au lansat un apel partidelor parlamentare sa dea dovada de responsabilitate in campania
electorala pentru alegerile europarlamentare. “Observam ca in ultima vreme exista o predilectie pentru lipsa de civilitate, pentru violenta de limbaj. Toate scandalurile care au loc in ultima vreme sunt o consecinta a dezideologizarii partidelor romanesti. Incapabile sa aduca in dezbaterea publica valori si proiecte, ele prefera scandalul”, a spus Cristian Parvulescu, presedintele Pro Democratia, insistand asupra necesitatii unor alegeri europarlamentare civilizate.
Opt organizatii neguvernamentale, printre care Pro Democratia, Grupul pentru Dialog Social, Societatea Academica din Romania, au propus un set de conditii minime pe care politicienii romani sa le adopte, daca vor sa se numeasca europeni. Printre acestea se numara aprobarea legii ANI intr-o forma cat mai apropiata de cea initiala, neimplicarea in actul de justitie, stoparea piedicilor administrative puse luptei anticoruptie, lichidarea RAAPPS (vazuta ca o sursa de coruptie pentru clasa politica) si depolitizarea administratiei publice. Un punct special al apelului a fost destinat incetarii atacurilor politice impotriva ministrului Justitiei, Monica Macovei, vazuta ca figura publica angajata in lupta anticoruptie. “Uitati-va care e tratamentul
de care se bucura Monica Macovei din partea trustului de presa al lui Voiculescu si a lui personal. Zilele astea, domnul Voiculescu a devenit un creier pentru partide politice mult mai mari decat partidul sau”, a spus Alina Mungiu-Pippidi, presedinta Societatii Academice din Romania (SAR).
In ceea ce priveste “curatenia” politicienilor romani care vor deveni europarlamentari, reprezentantii societatii civile vor demara o monitorizare similara celei desfasurate in 2004, in timpul campaniei electorale. Lista neagra a “noii Coalitii” va cuprinde politicieni care sunt urmariti penal, migratori politici, fosti colaboratori ai Securitatii, incompatibili cu functia detinuta, aflati in conflict de interese cu functia, posesori de averi nejustificate sau care ar intra sub incidenta actualului proiect de lege a lustratiei. “Vom face o monitorizare foarte atenta a acestor candidati”, promite Mungiu, precizand ca limbile straine nu vor fi criteriu de monitorizare. Presedinta SAR atentioneaza formatiunile politice ca destule nume vehiculate pana acum nu corespund standardelor Parlamentului European: “Vazand zilele acestea ce nume sunt propuse, facem un apel: nu puneti pe liste fascisti sau oameni care nici macar romaneste nu stiu bine!”.
PSD si PC insista pentru motiunea anti-Macovei
Liderii PSD au decis sa sustina in Parlament motiunea simpla pe care Partidul Conservator o va depune impotriva ministrului Justitiei, Monica Macovei. Sefii social-democratilor anuntasera in urma cu o saptamana ca vor depune si ei o motiune simpla impotriva lui Macovei din cauza ordonantei DIICOT, insa au convenit in cele din urma sa sprijine motiunea conservatorilor. O motiune simpla nu are efecte asupra ministrului vizat, lasandu-se la latitudinea acestuia in cazul in care motiunea este adoptata sa demisioneze sau nu din functie.
Ingrijorati de “deteriorarea situatiei politice”, reprezentantii societatii civile si membri ai “Coalitiei pentru un Parlament Curat” au lansat un apel partidelor parlamentare sa dea dovada de responsabilitate in campania
electorala pentru alegerile europarlamentare. “Observam ca in ultima vreme exista o predilectie pentru lipsa de civilitate, pentru violenta de limbaj. Toate scandalurile care au loc in ultima vreme sunt o consecinta a dezideologizarii partidelor romanesti. Incapabile sa aduca in dezbaterea publica valori si proiecte, ele prefera scandalul”, a spus Cristian Parvulescu, presedintele Pro Democratia, insistand asupra necesitatii unor alegeri europarlamentare civilizate.
Opt organizatii neguvernamentale, printre care Pro Democratia, Grupul pentru Dialog Social, Societatea Academica din Romania, au propus un set de conditii minime pe care politicienii romani sa le adopte, daca vor sa se numeasca europeni. Printre acestea se numara aprobarea legii ANI intr-o forma cat mai apropiata de cea initiala, neimplicarea in actul de justitie, stoparea piedicilor administrative puse luptei anticoruptie, lichidarea RAAPPS (vazuta ca o sursa de coruptie pentru clasa politica) si depolitizarea administratiei publice. Un punct special al apelului a fost destinat incetarii atacurilor politice impotriva ministrului Justitiei, Monica Macovei, vazuta ca figura publica angajata in lupta anticoruptie. “Uitati-va care e tratamentul
de care se bucura Monica Macovei din partea trustului de presa al lui Voiculescu si a lui personal. Zilele astea, domnul Voiculescu a devenit un creier pentru partide politice mult mai mari decat partidul sau”, a spus Alina Mungiu-Pippidi, presedinta Societatii Academice din Romania (SAR).
In ceea ce priveste “curatenia” politicienilor romani care vor deveni europarlamentari, reprezentantii societatii civile vor demara o monitorizare similara celei desfasurate in 2004, in timpul campaniei electorale. Lista neagra a “noii Coalitii” va cuprinde politicieni care sunt urmariti penal, migratori politici, fosti colaboratori ai Securitatii, incompatibili cu functia detinuta, aflati in conflict de interese cu functia, posesori de averi nejustificate sau care ar intra sub incidenta actualului proiect de lege a lustratiei. “Vom face o monitorizare foarte atenta a acestor candidati”, promite Mungiu, precizand ca limbile straine nu vor fi criteriu de monitorizare. Presedinta SAR atentioneaza formatiunile politice ca destule nume vehiculate pana acum nu corespund standardelor Parlamentului European: “Vazand zilele acestea ce nume sunt propuse, facem un apel: nu puneti pe liste fascisti sau oameni care nici macar romaneste nu stiu bine!”.
PSD si PC insista pentru motiunea anti-Macovei
Liderii PSD au decis sa sustina in Parlament motiunea simpla pe care Partidul Conservator o va depune impotriva ministrului Justitiei, Monica Macovei. Sefii social-democratilor anuntasera in urma cu o saptamana ca vor depune si ei o motiune simpla impotriva lui Macovei din cauza ordonantei DIICOT, insa au convenit in cele din urma sa sprijine motiunea conservatorilor. O motiune simpla nu are efecte asupra ministrului vizat, lasandu-se la latitudinea acestuia in cazul in care motiunea este adoptata sa demisioneze sau nu din functie.
Producătorul român de gaze naturale
Romgaz Mediaş a primit ieri o scrisoare de la Gazprom, prin care este invitată la discuţii pen tru crearea depozitului de gaze naturale de la Roman-Mărgineni (judeţul Neamţ), a declarat preşedintele companiei, Alexa Jakob. "Astăzi (luni - n.r.) am primit o scrisoare de la Gazprom pentru a discuta despre construcţia depozitului de gaze naturale de la Mărgineni-Roman, iar miercuri sau joi vom avea o întâlnire cu reprezentanţi ai Ambasadei Federaţiei Ruse", a afirmat Jakob. Potrivit acestuia, întâlnirea cu reprezentanţii firmei ruseşti ar putea avea loc chiar în această lună. Una dintre temele de discuţii ar putea fi şi importurile de gaze
ale companiei din Rusia, a spus Jakob. "Tema principală a scrisorii şi a discuţiilor din această săptămână este reprezentată de construcţia depozitului de gaze de la Mărgineni. Discutăm nişte principii, dacă merită sau nu să facem acest depozit. Problema importurilor directe de gaze din Rusia o vom ridica când expiră contractele pe care le avem", ne-a spus Jakob. Romgaz are contracte de import de gaze naturale, care vor expira peste trei-patru ani, cu firmele WIEE şi Imex Oil din Cipru. Potrivit unor estimări de anul trecut, construcţia depozitului de gaze de la Roman-Mărgineni necesită fonduri de până la 258 milioane de euro, la un volum activ înmagazinat de până la două miliarde de metri cubi de gaz. Anul trecut, vicepreşedintele Gazprom, Alexander Medvedev, a fost în România pentru a discuta în legătură cu construcţia acestui depozit de gaze.
Romgaz Mediaş a primit ieri o scrisoare de la Gazprom, prin care este invitată la discuţii pen tru crearea depozitului de gaze naturale de la Roman-Mărgineni (judeţul Neamţ), a declarat preşedintele companiei, Alexa Jakob. "Astăzi (luni - n.r.) am primit o scrisoare de la Gazprom pentru a discuta despre construcţia depozitului de gaze naturale de la Mărgineni-Roman, iar miercuri sau joi vom avea o întâlnire cu reprezentanţi ai Ambasadei Federaţiei Ruse", a afirmat Jakob. Potrivit acestuia, întâlnirea cu reprezentanţii firmei ruseşti ar putea avea loc chiar în această lună. Una dintre temele de discuţii ar putea fi şi importurile de gaze
ale companiei din Rusia, a spus Jakob. "Tema principală a scrisorii şi a discuţiilor din această săptămână este reprezentată de construcţia depozitului de gaze de la Mărgineni. Discutăm nişte principii, dacă merită sau nu să facem acest depozit. Problema importurilor directe de gaze din Rusia o vom ridica când expiră contractele pe care le avem", ne-a spus Jakob. Romgaz are contracte de import de gaze naturale, care vor expira peste trei-patru ani, cu firmele WIEE şi Imex Oil din Cipru. Potrivit unor estimări de anul trecut, construcţia depozitului de gaze de la Roman-Mărgineni necesită fonduri de până la 258 milioane de euro, la un volum activ înmagazinat de până la două miliarde de metri cubi de gaz. Anul trecut, vicepreşedintele Gazprom, Alexander Medvedev, a fost în România pentru a discuta în legătură cu construcţia acestui depozit de gaze.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
